In ziua in care ne-am strivit piepturile unul de altul, ceva iremediabil s-a modificat in structura universului. Din acel moment, totul este interconectat si totul are legatura cu tine. Pana atunci, ochii tai negri scanteiau atat de frumos incat oamenii ramaneau cu privirea pierduta dupa tine, indragostiti si fascinati de intensitatea lor. Din acea clipa insa, in urma pasilor tai rasar flori albastre iar primavara curge in valuri din tamplele tale visatoare. Mi-ai spus ca trebuie sa ma tii in brate mereu pentru ca fara mine esti gol dar n-ai stiut ca fara tine, peste lumea noastra nu ar cadea flori de cires, explozii de parfumuri si verdele crud al ierbii tinere. Tu nu stiai, dragostea mea, ca tu esti suflul vietii noastre, a tuturor, ca noi traim din bataile inimii tale emotionate si din constelatiile gandurilor tale neingradite. Te tin lipit de mine pentru ca tu sa stralucesti peste intinderile nesfarsite ale lumii si sa le scalzi in acorduri de chitara, in ritmuri frenetice, in arome de fructe exotice, in lacrimi de fericire si in soapte calde de dragoste. Te tin lipit de mine pentru ca noi toti sa respiram viata care se naste din tine.
No comments:
Post a Comment